Orfani intr-un popor de orfani
Romania este o tara care trece din dezastru in dezastru… Urasc romanul din mine dar nu sunt un antiroman; antiroman este cel ce nu realizeaza prin ce trece aceasta tara, este acela care nu-si da seama ca de un secol traim o subistorie, ca ne vor inghiti vremurile si nu vom mai putea face nimic pentru a ne salva. Nu sunt un tradator; tradator e cel ce nu accepta aceste lucruri… Sunt dezgustat de tot ceea ce inseamna indiferenta pentru istoria acestei tari. Respiram istoria altor natiuni pana la sufocare, omorand istoria noastra; copiem, plagiem dar nu facem nimic original. Pe parcursul intregii noastre istorii doar am aparat si am pastrat dar nu am facut nimic care sa ne scoata pentru totdeauna din umbra, din anonimat. Ar trebui sa ne slujim in continuare neputinta si sa credem ca ni se cuvine totul doar pentru simplul fapt ca respiram. Toata viata nostra de un secol incoace nu am facut altceva decat sa ne dam seama ca nu am realizat nimic. Ni s-a spus de atatea ori „aparatori ai latinitatii in Balcani”, ”o oaza de latinitate intr-o mare de slavi”, ”un dig impotriva slavismului”, ”pastratori ai traditiilor latine”…
Bun! Ni s-au spus aceste lucruri… dar la ce ne folosesc aceste lucruri cand noi nu suntem capabili sa demonstram tuturor de ceea ce suntem in stare? Istoria noastra zbuciumata este o explicatie dar nu este o scuza. Comunismul (cu tirania si teroarea sa) ar fi trebuit sa ne indarjeasca si mai tare impotriva acestei istorii mizere in care suntem si astazi cufundati si nu sa ne afunde intr-un fel de Nirvana romanizata. Sunt scarbit de tot ceea ce iseamna a fi roman; sunt dezgustat de rusinea pe care trebuie sa o port si pe care, involuntar, o voi transmite mai departe… Atunci cand ai ocazia sa vizitezi o natiune-straina de a ta – te identifici fara sa vrei cu romanii care sunt acolo… iar acest lucru nu iti face deloc placere! Daca ai incercat tot ce era posibil si nu ai reusit sa faci nimic pentru aceasta tara, sinucide-te! Nu mai are rost sa porti in spate si rusinea altora.
Cum mai poti fi mandru de poporul tau in asemenea conditii? Tot timpul ne-am multumit cu putin, mandri de a nu fi nimic. Oare nu ne-am saturat sa tot inspiram mila si sa traim din ea? Suntem o tara care crede in Dumnezeu; dar unei tari care crede in Dumnezeu viitorul nu-i mai poate aduce nimic.
Singurul lucru care a ramas nedegradat in istoria acestei tari este taranul roman. De cate ori imi este dat sa privesc taranul roman imi place sa vad inscrise in ridurile fetei lui toate golurile dureroase si toate esecurile din istoria acestei tari. Prin taranul roman asist neputincios la spectacolul prabusirii unei natiuni: natiunea mea – o natiune in care nimicurile traiesc nimicuri! Cand va reusi acest popor sa ridice fruntea sus? In jos am tot privit de cand ne-am nascut.
Romania este o tara careia ii place sa-si bata joc de ea insasi: isi rade in fata pentru fiecare esec dus la bun sfarsit si se dispretuieste pe sine de prea multe ori. Traim cu totii un destin de tara ingenuncheata, un destin de tara ce si-a ros genunchii cersind mila altor popoare. Suntem un popor caruia i-a placut sa vegeteze… Precum pentru o planta totul se face peste ea si peste vointa ei, asa si romanul! Totul s-a facut peste el. Apartinem fara vointa destinului mizerabil al culturilor mici! Vazuta de alte tari, Romania este o tara calduroasa, cu oameni prietenosi iar daca nu ai trai in ea ai fi tentat sa ceri imediat azil. Nimic mai gresit pe aceasta lume decat sa fii roman. Romania este sarpele crescut la sanul Europei. Desi este o tara tanara, Romania da semne de batranete si lancezeala… In loc de a-si implini visele, mangaie vise. Ce s-ar intampla daca romanul cu tot ce il defineste ca ins si ca natie ar dispare? Va fi oare alta istoria acestei tari? Iar daca nu ne iese din prima, incercam sa ne sinucidem!
Astia suntem noi: cautam cu disperare o urma de drum dupa care sa ne ghidam! Incerc sa-l parafrazez pe Gheorghe “Imi pare rau Romania… esti in aer!” si in acelasi timp incep sa-i dau dreptate lui Mircea Badea desi nu-l suport… Traim in romania si asta ne ocupa tot timpul!
